Puterea pe care o dă faptul că Dumnezeu se bucură de noi

David Wilkerson (1931-2011)

Dumnezeu nu numai că își iubește poporul, ci se și bucură de fiecare dintre noi. Își găsește plăcerea în noi.

Văd acest tip de bucurie părintească la soția mea, Gwen, ori de câte ori ne sună unul din nepoții noștri. Gwen se luminează precum un pom de Crăciun când vorbește la telefon cu unul din micuții noștri dragi. Nimic nu o poate dezlipi de telefon. Chiar dacă i-aș spune că președintele este la ușa noastră, ea mi-ar face semn să plec și ar continua să vorbească.

Cum aș putea să-L acuz vreodată pe Tatăl meu ceresc că se bucură de mine mai puțin decât o fac eu față de copiii mei? Uneori, copiii mei mi-au greșit, au acționat contrar față de ceea ce i-am învățat, dar niciodată nu am încetat să-i iubesc sau să mă bucur de ei, nici măcar o dată. Dacă am eu, deci, această iubire răbdătoare, deși sunt un tată imperfect, cu cât mai mult Tatăl nostru ceresc ne iubește pe noi, copiii Săi?

Iosua și Caleb s-au ridicat în mijlocul lui Israel și au strigat: „Dacă Domnul își găsește bucuria în noi, El ne va aduce în țara aceasta și ne-o va da!” (Numeri 14: 8). Ce declarație simplă și totodată puternică. Ei spuneau: „Domnul nostru ne iubește și își găsește plăcerea în noi și va înfrânge pe fiecare uriaș pentru că se bucură să facă acest lucru pentru noi. Prin urmare, nu trebuie să ne uităm la obstacolele noastre. Trebuie să ne ațintim ochii asupra marii iubiri a Domnului nostru pe care o are pentru noi.

Peste tot în Scriptură citim că Dumnezeu se bucură de noi. „Cei fără prihană în căile lor Îi sunt plăcuți” (Proverbe 11:20). „Rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută” (15: 8) „El m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic... căci erau mai tari decât mine... Dar Domnul a fost sprijinul meu. El m-a scos la loc larg; El m-a izbăvit, pentru că mă iubește” (Psalmul 18: 17-19).

Este absolut imperativ să credem că Dumnezeu ne iubește și se bucură de noi. Atunci vom putea accepta fiecare situație din viața noastră știind că se va dovedi în cele din urmă a fi voia iubitoare a Tatălui nostru pentru noi. Vom ieși din pustie, sprijinindu-ne pe brațul iubitor al lui Isus. El va transforma întristarea noastră în bucurie.